Interviu-eveniment cu președintele Universității Cluj. Radu Constantea: “Ca să trecem la următorul nivel, avem nevoie de un buget mai mare” / “Sper să atragem în perioada următoare mai mulți parteneri și oameni de afaceri” / “Acest club poate reprezenta Transilvania”

Radu Constantea, președintele FC Universitatea Cluj din 2016 încoace și arhitectul proiectului care a dus clubul din Liga a IV-a până pe primul loc în Superliga, a vorbit, într-un interviu acordat Prosport, despre începutul bun de sezon, despre viitorul clubului și despre căutarea unor investitori privați care să se alăture clubului.
“Sunt mulțumit de începutul acesta de campionat. Sunt doar 7 etape, dar e clar că este un început de sezon reușit. Sperăm să ținem ritmul, dar nu vrem să exagerăm cu bucuria. Mă bucur că au fost 7 meciuri solide și nu a fost doar o conjunctură că am ajuns pe primul loc. Poziția din clasament e doar o confirmare a începutului bun de sezon și nimic mai mult. Vrem să rămânem cu picioarele pe pământ”, a declarat Radu Constantea.
Acesta s-a declarat mulțumit de evoluția clubului din 2016 până în 2024.
“Suntem mulțumiți de parcursul acestor 8 ani. Ca structură a clubului, arătăm destul de bine. Există stabilitate financiară, avem academia pe locul 3 în țară. Este un nivel promițător și, ca să trecem la următorul nivel, avem nevoie de un buget mai mare. Am ajuns, organic, în primele 4-5 echipe ca venituri din sponsorizări, am atras companii puternice și sper să atragem în perioada următoare mai mulți parteneri și oameni de afaceri cu potențial financiar, care doresc să ni se alăture“, a anunțat șeful Universității Cluj.
Președintele a rememorat momentul 2016, când clubul a redevenit al comunității clujene.
“Primul moment care mi-l amintesc este că am stat la coadă la ANAF să depunem documentele pentru Certificatul de Identitate Fiscală și așteptam să vedem ce se întâmplă cu vechea societate, pentru că am vrut să dăm continuitate brandului și să nu existe nici o întrerupere în cei 97 de ani de activitate, cât erau atunci. Sunt și sponsori care sunt cu noi din 2016 și multe dintre amintiri sunt legate și de sprijinul lor constant. Obiectivul era să ajungem în prima ligă. Asta a fost și promisiunea pe care le-am făcut-o suporterilor la întâlnirea de atunci cu ei. Pentru mine, cel mai important este că mi-am onorat această promisiune”, a mai spus Radu Constantea.
Cum arată viitorul pentru “U” Cluj?
“Acest club poate să reprezinte Transilvania, din perspectiva suporterilor și a potențialului economic pe care îl are orașul și regiunea. Se va vedea și în tribune, dacă rezultate bune vor continua, că „U” Cluj este o echipă care poate genera o medie de 17.000 – 18.000 de spectatori/meci, ceea ce ar fi foarte bine pentru fotbalul românesc. Cred că „U” Cluj este ca un „uriaș adormit”. Dacă reușim să creștem nivelul sportiv și să avem constanță în rezultate, putem crea un model care să genereze venituri importante din bilete și ticketing, din sponsorship, merchandising și drepturi TV”, a precizat conducătorul clubului universitar.
“U” Cluj a reușit să ajungă pe primul loc în Superliga fără să aibă un patron, un lucru inedit pentru România. Radu Constantea a explicat strategia “Șepcilor roșii” din acest punct de vedere.
“Veneam după o experiență nefericită. Florian Walter (fostul patron al Universității – n.red.) sigur că a avut intenții bune și a investit mulți bani, aducând echipa la un nivel bun, dar situația economică a companiilor sale a pus clubul într-o poziție dificilă. Cunoscând orașul și ecosistemul din această zonă a oamenilor cu potențial financiar ridicat, știam că oamenii din Cluj sunt „low profile” și nu vor să-și asume o presiune financiară și mediatică mare. Așa că ne-am inspirat din Austria, din Germania, acolo unde am găsit modele de cluburi care se bazau pe sprijinul comunității. Iar dacă vorbim de cofinanțarea de la bugetul local, aceasta nu a depășit niciodată 30% din bugetul echipei. Suntem de acord să renunțăm la ea, atunci când toate echipele din primele două ligi vor renunța, la rândul lor, la această co-finanțare”, a declarat Radu Constantea.
Clubul ar renunța la finanțarea publică dacă toate echipele profesioniste din România ar face la fel. “U” are acum 30 de sponsori care contribuie la aproximativ 33% din bugetul clubului.
“U Cluj n-ar avea o problemă de stabilitate, dacă nu ar mai exista această finanțare publică. Dacă am extrage această finanțare de la toate echipele profesioniste din România, ne-am clasa pe locul 6 ca buget, probabil. Așa, ne situăm undeva pe locurile locul 7-8. Avem 33-34 de sponsori. Suntem destul de bine. Ne dorim să creștem numărul. Acum, de când suntem în Superliga, aproximativ 33% din buget este asigurat de către sponsori. Avem și venituri importante, din ticketing, în jur de 11% din buget, iar anul acesta avem și venituri din vânzarea de jucători, care reprezintă 8-10% din total. Clubul se află undeva la 60% din potențial. Ca să trecem la următorul nivel e nevoie de investiții în infrastructură. Ne gândim la o investiție în propria noastră bază sportivă și să încercăm să creștem veniturile din sponsorizări și bilete. De asemenea, căutăm asociați privați care să ni se alăture pentru a ne îndeplini următoarele obiective“, a anunțat președintele clubului.
Acesta spune că s-a inspirat, în proiectul implementat la “U” de la cluburi din Germania, Spania și Italia.
“Am fost la Hamburg, Kaiserslautern, ținând cont că am copilărit în Germania. Dar am fost și în Spania, Italia. Sunt modele care te ajută să te inspiri, desigur, în măsura în care reușești să implementezi la noi, pentru că este altă mentalitate, altă legislație. Am reușit să implementăm o parte din ce am crezut noi că se poate adapta la reallitățile românești. Repet, trebuia să ne adapăm și contextului, pentru că știam că oamenii de aici nu o să-și dorească să fie foarte vizibili și atunci ne-am gândit la Germania, Austria, Spania, unde mai există acest tip de structură. În România a dat rezultate modelul cu patroni la echipe, însă noi n-am reușit să identificăm o persoană care să-și asume această responsabilitate mediatică și financiară. Singurul model care se potrivea era această structură asociativă în care încercăm să atragem mediul privat, cofinanțarea de la bugetul local și venituri care pot fi generate de un club de fotbal.